Vaccinarea anti HPV (Papilomavirusuri)

Infecția cu HPV este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală, infecție ce este considerată un factor de risc important în apariția mai multor tipuri de cancer (orofaringian, col uterin, anus, penian, vulvar).

Dintre cele peste 150 tipuri de virusuri HPV, se consideră că 13 dintre ele sunt de risc înalt (oncogene): 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 58, 68, 73, 82.

Virusurile HPV 16 și 18 sunt cel mai frecvent implicate în apariția cancerului în sfera anogenitală.

Vaccinarea HPV reprezintă singura modalitate terapeutică eficientă în combaterea transmiterii virusurilor HPV oncogene, cunoscute și ca virusuri HPV de risc înalt.

Infecția cu virusuri HPV este dobândită timpuriu în adolescență, fiind vorba de o coinfecție, fiind implicate un număr mare de tipuri HPV la aceeași persoană. Ca urmare vaccinarea HPV trebuie efectuată la vârsta de 11-12 ani la ambele sexe, chiar la vârsta de 9 ani, înainte de începerea vieții sexuale. Eficiența maximă a vaccinării HPV este atunci când persoanele vaccinate nu au venit încă în contact cu virusurile HPV.

Se recomandă efectuarea de rutină a vaccinării HPV la ambele sexe la vârsta de 11-12 ani.

Infecția HPV este una dintre cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală. Fiecare partener sexual vine cu riscul expunerii la noi tipuri de HPV. În acest context vaccinarea HPV este recomandată pentru toate persoanele cu vârste cuprinse între 11 și 26 ani.

Vaccinarea HPV în SUA a condus la scăderea numărului de infecții cu tipurile de HPV conținute de vaccinurile disponibile la persoanele vaccinate, dar a avut de asemenea un efect protector chiar și la cei nevaccinați.

Pe termen lung vaccinarea va induce reducerea numărului de cazuri de cancer de col uterin, cancer anal, cancer penian, neoplazii intraepiteliale anogenitale (CIN, AIN, PIN).

În SUA se urmărește realizarea în 2020 a unui grad de acoperire de 80% pentru vaccinarea HPV la adolescenți între 13 -17 ani.

Beneficiile vaccinării HPV sunt minimale la persoanele cu vârste între 27-45 ani, asemenea persoane vaccinate anterior inadecvat pot primii recomandarea de vaccinare. Marea majoritate a populației cu vârsta peste 27 ani nu necesită vaccinarea HPV. Vaccinarea HPV nu este aprobată la persoanele peste 45 ani.

Vaccinarea HPV asigură doar protecția față de tipurile HPV conținute în vaccinurile disponibile (HPV 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52, 58) la persoane care nu au venit deja în contact cu aceste virusuri.

Vaccinarea HPV nu influențează infecțiile HPV deja existente (nu reduce manifestările clinice, nu accelerează eliminarea virusului, nu blochează apariția manifestărilor clinice).

Administrarea vaccinului HPV

• Se pot administra 2-3 doze, în decurs de 1 an; atunci când se folosesc două doze intervalul de timp dintre acestea poate fi de 5-13 luni; atunci când se folosesc 3 doze, a doua doză se face la 2 luni, iar a treia doză se face la 4 luni față de a doua doză.
• Se va administra intramuscular coapsă/umăr

Vaccinurile HPV sunt produse sigure.

Efectele secundare sunt minime la locul de injectare (roșeață, prurit, umflătură, durere, echimoză), efectele sistemice sunt rare și nu pun pacientul în pericol (cefalee, febră, greață, amețeală, durere abdominală, diaree, reacții alergice, leșin).

Vaccinuri disponibile:

Gardasil 9vHPV (6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52, 58) – Merck

Gardasil 4vHPV (6, 11, 16, 18) – Merck

Cervarix (16, 18) – GlaxoSmithkline

În 2020  în România vaccinarea HPV este asigurată în sistemul public pentru adolescentele cu vârsta între 11-14 ani, prin medicul de familie.