Tinea pedis – ciuperca piciorului
Tinea pedis reprezintă o afecţiune cutanată produsă de ciuperci (fungi) la nivelul tălpilor şi laturilor piciorului, respectiv interdigital.
Fungii cei mai frecvenţi implicaţi sunt dermatofiţii preluaţi de pe sol, de la animale, păsări sau de origine umană. Transmiterea se face fie printr-un contact direct cu o sursă de fungi, fie indirect, prin intermediul ciorapilor, încălţămintei, obiectelor de îngrijire personală ce conţin scuame, fire de păr, resturi de unghii infestate. E bine de știut că pardoselile umede reprezintă un mediu propice pentru supravieţuirea acestor ciuperci şi transmiterea infecţiei (piscine, băi publice, saună).
Susceptibilitatea pentru această ciupercă a pielii o au persoanele cu imunitate scăzută (vârstă, boli existente, anumite medicamente), predispoziţie genetică, transpiraţie excesivă la nivelul picioarelor, cei care sunt obligaţi să poarte încălţăminte ocluzivă din motive profesionale, cei care frecventează medii cu umezeală excesivă (piscină, saună, băi publice), persoanele cu igienă defectuoasă, cei care obişnuiesc să meargă desculţi.
Cum arată tinea pedis?
Ciuperca piciorului se poate manifesta printr-o piele uscată, ce se descuamează, adesea presărată cu fisuri superficiale. Atunci când se extinde pe laturile piciorului se observă un eritem (roşeaţă) de intensitate variabilă, cu marginea superioară netă, arcuată. Acest tip de manifestare clinică reprezintă forma noninflamatorie, uscată, hiperkeratozică de tinea pedis cunoscută şi ca piciorul de mocasin. Cel mai adesea erupţia este simetrică, ambele picioare fiind afectate, iar atunci când este neglijată terapeutic se extinde la nivel palmar (boala 2 picioare şi o mână).


Tinea pedis poate fi însă mult mai zgomotoasă clinic şi neplăcută pentru pacient, prezentându-se sub formă de vezicule şi bule însoţite de mâncărime, arsură şi chiar durere când există şi roşeată şi un grad de tumefacţie a zonei din cauza fenomenelor inflamatorii. Această formă de tinea pedis este cunoscută ca fiind forma inflamatorie, dishidrozică şi este în general cauzată de fungi preluaţi de la animale. Ea trebuie diferenţiată de eczeme acute şi de psoriazisul pustulos.
Tinea pedis forma interdigitală afectează spaţiile dintre degetele de la picioare şi de la baza acestora. Cel mai frecvent fiind afectat spaţiul dintre ultimele 2 degete din cauza particularităţilor anatomice. Tegumentul apare macerat, albicios, cu fisuri de adâncime variabilă.
Tinea pedis se însoţeşte adesea de micoza unghiilor (ciuperca unghiilor), de aceea atunci când se îniţiază tratamentul trebuie avută în vedere eradicarea tuturor localizărilor existente de tinea (ciuperci ale pielii), deoarece şansa de recidivă este mare.
Tratamentul leziunilor de tinea pedis trebuie făcut corect şi din timp deoarece pot apărea complicaţii, fie prin suprainfectarea bacteriană a veziculelor din forma dishidrozică, fie că la nivelul fisurilor caracteristice pentru tinea interdigitală sau din forma hiperkeratozică penetrează bacterii care pot declanşa o celulită, o infecţie cutanată serioasă.
În evoluţia ciupercii piciorului o altă complicaţie posibilă este dezvoltare unei erupţii alergice tip eczemă la nivelul mainilor (reacţie tip idă), dar nu numai, erupţie ce se va remite cu tratament antihistaminic plus tratamentul corect al focarului de ciupercă. Tinea pedis, reprezintă o formă de ciupercă a pielii care necesită cel mai adesea tratament combinat, sistemic şi topic, din cauza grosimii pielii de la acest nivel. Durata tratamentului trebuie să fi cuprinsă între 4 şi 8 săptămâni.