Nevii melanocitari numiţi cel mai adesea aluniţe în limbajul cotidian, sunt leziuni benigne, fără riscuri pentru pacienţi. Aceste leziuni se bucură de o atenţie deosebită în dermatologie din cauza importanţei diferenţierii lor corecte faţă de melanom.

Nevii melanocitari (aluniţele) care se aseamănă într-o oarecare măsură cu melanomul sunt denumiţi de către dermatologi nevi atipici. Ceilalţi nevi la care această asemănare este absentă, sunt numiţi nevi banali sau comuni. O altă clasificare a aluniţelor este în funcţie de vârsta la care au apărut şi anume aluniţele care sunt prezente la naştere sau care apar în primul an de viaţă poartă numele de nevi congenitali, iar aluniţele apărute după această vârstă poartă numele de nevi dobândiţi. Atât nevii congenitali cât şi cei dobândiţi trebuie evaluaţi periodic, din punct de vedere al riscului de a dezvolta trăsături asemănătoare cu melanomul.

1a Imagine macroscopică a unei leziuni brun-negricioase, simetrice, care era diferită de restul aluniţelor pacientului;
1b Imagine dermatoscopică care prezintă o reţea de pigment neuniformă din punct de vedere al liniilor şi ochiurilor, iar în periferie există globule ( nişte puncte mai mari) dispuse de asemenea neregulat, unele părând că sunt dispuse la capătul unor linii. Din cauza aspectului dermatoscopic leziunea a fost încadrată ca fiind suspectă şi s-a efectuat biopsia excizională care a precizat că era vorba de un nev displazic.

2a Imagine macroscopică a doi nevi papilomatoşi, cu aspect muriform, relativ simetrici;
2b Imagine dermatoscopică – cu mase de keratină gălbui, cu arii cromatice cenuşii, aspectul dermatoscopic poate fi îngrijorător pentru un examinator cu mai puţină experienţă, examenul histopatologic a confirmat diagnosticul preoperator (s-a efectuat excizia nevului de dimensiuni mari din cauza riscului de traumatizare şi dificultăţii monitorizării sale).

3a Imagine macroscopică a unui nev congenital de dimensiuni mari în regiunea lombară dreaptă;
3b Imagine dermatoscopică prezintă o distribuţie relativ uniformă de culoare şi elemente structurale. Pacienta se afla sub supraveghere dermatologică de la vârsta de 3 luni, reevaluările efectuându-se anual.

Numărul nevilor (aluniţelor) creşte în copilărie, adolescenţă şi la adultul tânăr, pentru ca în a doua parte a vieţii, să se producă un proces invers, de reducere a numărului lor. Ambele procese, de apariţie şi respectiv de dispariţie a aluniţelor, sunt lente, se desfăşoară de-a lungul zecilor de ani, insesizabil, în special la adulți şi vârstnici.

De asemenea, mărimea, culoarea, forma aluniţelor, sunt caracteristici relativ stabile în timp, tendinţa lor la schimbare fiind mică şi producându-se de-a lungul unor perioade lungi de timp, după vârsta de 35 de ani.

Stabilitatea nevilor este o caracteristică importantă a benignităţii lor. Prezenţa tendinţei la evoluţie a unui nev trebuie să atragă atenţia la orice vârstă şi o dată observată să conducă la evaluare dermatologică, deoarece melanomul poate să se dezvolte la orice vârstă, iar vindecarea lui este completă doar în stadiile lui incipiente. Evaluarea nevilor trebuie să includă întotdeauna examenul dermatoscopic alături de examinarea clinică şi anamneza. Ambele abordări clinice fiind esenţiale în stabilirea unui diagnostic corect şi a unei atitudini terapeutice adecvate.

Evaluarea nevilor trebuie să includă întotdeauna examenul dermatoscopic.